Viaţa în culori.

Posts tagged ‘călătorie’

Stare

SPRE PARIS CU EUROLINES MOLDOVA

Nu am mai scris demult, nu pentru ca am uitat de voi și nici pentru ca nu aveam cumva despre ce scrie, ba din potrivă. Am promis că vă duc prin lumea mare și nu fac altceva decît să mă țin de promisiune. Acum sînt în Paris, Franța, voi sta aici 1 săptămînă după care voi merge în Germania, Olanda,Belgia, Austria și România. 6 țări, 25 de orașe și multă lume implicată în organizarea acestui tur, oameni care între timp au devenit prietenii mei.

IMG_0520

Am ales Eurolines Moldova atunci cînd a venit vorba despre transport și nu regret. Autocarul este echipat cu sistem audio-video, apart de cafea, toaleta, frigider, aer conditionat. Mă simţeam ca acasă, doar acolo le am pe toate la îndămînă.

IMG_0639

IMG_0536

Sacoşe pentru gunoi

IMG_0647

IMG_0642

Frigiderul

IMG_0641

Şoferii au o experienţă bogată de muncă,au ani de zile de cînd merg pe liniile internaţionale. Plus la toate sunt 3 la numar, deci nu trebuie să îţi faci griji că şoferul poate adormi la volan de obosit ce este. Ve-ţi călători în siguranţă şi confort.

IMG_0607

IMG_0579

IMG_0603

IMG_0574

Pentru cei care vor sa i-a autocarul Chişinău-Paris, aflaţi că acesta se porneşte de la gara feroviară din Chişinău in fiecare zi de miercuri la 12:00 şi se întoarce din Paris în fiecare zi de sîmbătă, la 14:30.
Preţtul: 90 Euro

Cursa va trece in tranzit prin autogarile mai multor orase din Franta, precum: Strasbourg (Rue du Marceyal Lefebvre), Metz (Gare routiere, Av. de l’Ampitheatre), Reims (Gare SNCF Bld. Roederer), punctul final fiind orasul Paris (Porte de Bagnolet)

Chisinau
str-la Teatrala 4/1,
Теlefon: +(373 22) 222827,
Fax +(373 22) 224802,
E-mail: info@eurolines.md

VA CONTIUNA … ( acum merg să mă odihnesc, mîine am o sarcina grea.. trebuie să cuceresc Parisul 🙂 Tot mîine o să vă scriu despre familiile de moldoveni care ne-au primit în casele lor cu atîta drag cum numai moldovenii pot:)

Socola, pamint haiducesc

Satul Socola de pe meleagurile Șoldăneștilor este o comoară ascunsă a țărișoarei noastre. Am spus „ascunsă” pentru că prea puțini cunosc cît de frumosă și cît de importantă pentru cultura neamului nostru este această gură de rai. Am avut ocazia să cutreier satul și să aflu mai multe despre el. O legendă veche spune cum că în pădurile Socolei trăiau cei mai voinici haiduci din Moldova și tot acolo este locul unde astazi sătenii mai gasesc monete vechi si multe alte vestigii, nu-i exclus ca acestea să facă parte din comorile ascunse de haiduci. Pentru că eram grăbită să cunosc satul și locurile inedite din Socola, n-am stat să caut galbeni, dar am promis să revin.

>

Tot în pădurea Socolei exista un izvor de un pitoresc nemaipomenit ce izvoraste din inima stîncii. Este vorba despre izvorul ” La Fontal” ,unul dintre principalele obiective turistice din raionul Șoldănești.

Tot bătătorind cărăruia haiducilor am ajuns în vîrful unei stînci de unde satul se vede ca în palma, iar peisajul ce se deschide în fata ochilor te lasă farâ cuvinte. In Socola se află cel mai întins și misterios complex rupestru al continentului european. Stîncile sînt împînzite de grote, despre proveniența cărora nu știe prea multe. Cu toate acestea, vestigiile descoperite acolo ,unele datînd din sec X fac din acest loc unul istoric de importanță națională.

Satul se află la 100 km distanțâ de capitala tarii Chisinau și face parte din comuna Vadul lui Rascov, Șoldănești. 

Butuceni, acolo unde basmul porneste de la realitate

De multe ori am fost la Orheiul Vechi , dar spre rușinea mea n-am vizitat nici o pensiune turistică. Poate pentru că nu se punea problema sa ramîn peste noapte acolo, căci părinții mei locuiesc în orașul Orhei și întotdeauna după ce vizitam complexul arheologic mergeam la ei. Și totuși dacă ar fi să vă recomand o pensiune unde ați petrce o vacanță de neuitat aș spune : Pensiunea agroturistică Butuceni. De ce? Am fost zilele astea acolo și am rămas uimită de ce am vazut. Deci pensiunea asta merită toate stele de pe cer. Vorbesc serios și nu exagerez deloc. Camerele în stil traditional moldovenesc cu lejancă și cuptoraș, grădinile colorate de flori bine aranjate și carul cu boi ce te asteaptă la poartă  pentru a  bătători drumurile satului sunt doar cîteva din minunațiile acelei lumi de poveste.

Pensinea este amplasată într-un loc de toată frumusetea cu vedere asupra Complexul Arhiologic Orheiul Vechi. 

Aici se servesc exclusiv bucate tradiţionale moldoveneşti, toate din produse proaspete locale: zeamă de găină, plăcinte la cuptor, mămăligă cu tocăniţă ,cea ce mi-a plăcut mie cel mai mult este ca turiștilor li se oferă posibilitatea de a participa la gătirea bucatelor . 

Si încă ceva acolo puteți vedea cea ce eu astăzi vad doar în muzee, este vorba despre războiul de țesut covoare  și nu ezitați să întrebați proprietarul cum a facut rost de el pentru că este o poveste destul de interesantă  🙂 

Pensiunea agroturistică Butuceni este locul unde eu personal am de gînd să îmi petrec vacanța de iarna, sunt sigură MAI BINE DECÎt ACOLO NO SA MĂ SIMT NICAIERI. Vreau sa stau la gura sobei, să mă alint cu bunatațuri gătite ca la mama acasă să cobor dimineața treptele casei și să admir soarele ce rasare de după stîncile îmbrăcate în albul pur al anotimpului. 

Și mîndră sunt ca mai există oameni ca Anatolie Botnaru, proprietarul pensiunii care a avut curajul sa rupă file din cărțile copilăriei noastre și să le transforme în realitate.

Contacte:Tel: +373-235-56-906; Mob: +373-796-17-870; email: info@pensiuneabutuceni.md

Deci mi-a intrecut toate asteptarile…

Astazi m-am intors acasa cu o traista plina de cunostinte si imi place cind timpul trece cu folos. Sa va povestesc deci despre trainingul la care am partcicipat. Din 26 septembrie pina pe 4 octombrie cei de la Youth in Action au organizat la Vadul lui Voda un trening pentru tinerii dornici sa invete a scrie un proiect. Timp de 9 zile am primit atita informatie utila cit n -am primit in cei 4 ani de univesitate si plus la toate gratuit oameni buni.

In prima zi n-am facut alceva decit sa ne cunoastem pentru ca acest training a adunat tineri din 6 tari : Armenia, Moldova, Italia, Georgia, Danemarca si Polonia. Oameni diferiti 🙂 am discutat cite putin cu fiecare in parte caci trenerii nostri au avut grija sa nu ne plictisim, organizindune tot felul de activitati care ne apropia tot mai mult.


A doua zi a fost una pe cit de interesanta pe atit de lunga, de fapt asa a fost pe toata durata treningului, discutam, ascultam si incercam sa bagam in cap de dimineatza de la 08:00 pina seara la 19:00 si uneori chiar pina 22:00. Ce am invatat acolo? Mai multe decit credeti… De la ce-i aia Uniunia Europeana pina la securitatea unui proiect .De acum in colo o sa acord mai multa atentie micilor detalii 🙂 da da , pentru ca anume la ele ne poticneam.



Cit despre dejun, prinz si cina- JOS PALARIA! Bucate alese de dimineatza pina seara si acum serios, toata lumea se plingea ca nu se poate abtine de la asa bunataturi. Deja cite kg am pus pe noi nu mai conteaza 🙂 Eu nu vreau sa spun decit -TRAIASCA BUCATARUL ! 🙂

Am avut parte si de o excursie prin citeva dintre cela mai frumoase locuri din tara noastra. Este vorba despre Complexul arheologic „Orheiul Vechi”, Manastirea Curchi si Manastirea Saharna. O zi in care m-am bucurat de cuvintele frumoase din partea participantilor in adresa tarii mele.. Le-a placut nespus, nici nu ma indoiam pentru ca chiar avem cu ce ne mindri.


Mi-am facut prieteni la acest training, ce am apreciat eu cel mai mult la ei ??? SINCERITATEA , cea ce multora din Republica Moldova le lipseste cu desavirsire.Tot acolo I IMPROVED MY ENGLISH 🙂 Si vreau sa le multumesc tuturor participantilor (de care o sa imi fie foarte dor) ca au avut rabdarea sa imi explice cea ce nu intelegeam si uneori chiar ini traduceau fraze intregi 🙂 THANK YOU SIMONA! 🙂 cu ea am locuit si pe ea o chinuiam cel mai mult cu tot felul de intrebari 🙂 Tin sa le multumesc si tranerilor mei ASSER and MARTIN pentru acest training foarte util pe care il recomand tuturor tinerilor si asta pentru ca este o investitie destul de serioasa in propriati persoana. Eu sunt foarte multumita si sper sa pun in practica tot ce am invatat .Am zis sper? sorry… chiar AM PLANURI MARI la acest capitol 🙂

Pădurea Domnească

Cel mai bine mă simt atunci cînd sunt pe drum. Călătoresc chiar şi în vise… şi uneori realitatea nu este atît de departe. Săptămîna trecută am vizitat cea mai mare rezervaţie naturală din Republica Moldova.

Pădurea Domnească este acel dar de la Dumnezeu despre care ar trebui să vorbim neîncetat. E uimitor să vezi atîtea perle naturale adunate într-un singur loc şi unde mai pui că majoritatea sunt unice în Europa.

Cel mai mult m-a impresionat reciful coralier Cheile Butești care se află la intrarea în satul cu acelaş nume. Budeştenii sunt foarte mîndri de el, e cartea lor de vizită cu care întîmpină fiecare oaspete pentru că Cheile Butești sau „portile satului” cum le mai numesc sătenii le puteţi vedea chiar la intrarea în sat.

Te minunezi numai cînd o zăresti, dar dacă mai ai un ghid lîngă tine cum este Sergiu Bucataru care ne-a lăsat fără cuvinte atunci cînd ne-a mărturisit că acest monument natural are o lungime de 2 km şi o vechime de 20 milioane de ani, atunci să ştii că această mini calatorie o să te uimească întradevăr.

Cheile Butești, această formaţiune calcaroasă este formată din schelete de corali ,moluşte, scoici şi alge, animale și organisme marine, care umpleau marea Sarmatică acum 20 milioane de ani. Pentru a admira astfel de recifi coralieri trebuie să alegi între Moldova şi Australia. Dece aţi alege Moldova? Pentru că e la voi acasă, dar şi pentru că în Australia trebuie să te scufunzi pentru ai vedea 🙂

Nu departe de „Cheile Buteştilor ” se află un alt monument natural ce impresionează prin dimensiunile sale. Este vorba despre „Stînca Mare” care este cel mai înalt monument natural din Republica Moldova.Sătenii o preţuiesc mult pentru că aici cresc tot felul de plante lecuitoare pe care nu le întîlneşti în altă parte. Plus la toate pitorescul locului te copleşeşte pur şi simplu.

O enigmă a Padurii Domneşti ramîn a fi cele 3500 de movile ce se întind pe malul Prutului. Pînă în ziua de astăzi nu se ştie cu exactitate geneza acestor valoroase monumente ale naturii. Mormanele de pamînt sunt de diferite forme şi dimensiuni, cea mai mare fiind „Movila Ţiganului” ce are o înalţime de peste 30 de metri.

Unii oameni consideră acestă fişie de pamînt un loc al puterii, acesta fiind neobişnuit de energetic, iar pitorescul ce-l înconjoară doar un anturaj al esenţei locului. Se spune cădacă urci „Movila Ţiganului” dimineaţa simţi aceste valuri energetice. Păcat că era deja amiază 😦

Şi pentru că însetasem , am mers să ne potolim setea la cele 100 de izvoare din Pădurea Domnească. Ce-i drept le-am admirat doar pentru că locul nu este amenajat. Iar apă am baut de la fîntîna din apropiere care este la fel de curată şi bună.

După ce am prins la puteri am dat o tură cu atv-ul prin pădure. Curiozitatea m-a facut să mă opresc atunci cînd am zărit o piatră cu inscripţii în slavona veche. Pădurarul Silvia Ţarigradschi ne-a mărturisit că nimeni deocamdată n-a putut desluşi acele rînduri scrise şi doar din legende putem afla mai multe despre geneza acesteia. Se spune că ar fi o piatră funerară de la mormîntul unui boier din regiune.


Călătoria mea nu s-a terminat aici, deşi era deja tirziu am mers şi la zimbrarie, nu puteam rata ocaiza de a vedea cît de fioroase sunt aceste animale. Pădurea Domnească este unicul loc din tară noastră unde puteţi admira zimbrul, cel mai mare animal sălbatic de pe uscat din Europa.

Rodvaci este cel mai voluminos zimbru pe care il puteţi vedea aici are aproximativ 2 metri şi cam o tona 🙂 Tare-i frumos !

Intrarea în zimbrarie se face contraplată 25 lei pentru adulţi şi 20 lei pentru copii. Iar dacă vreţi să parcurgeţi tot itinerarul Pădurii Domneşti ,ghidaţi trebuie să scoateţi din buzunar nici mai mult nici mai puţin de 250-300 lei.

Tirgu Ocna -mult mai frumos decît îl știam

 

Am mai fost pe aici astă iarnă, dar atunci nu prea aveam timp pentru a descoperi acest loc in adevăratul sens al cuvintului. Acum mă bucur că anume in Tîrgu Ocna am ales sa îmi petrec timpul liber. Am  o gazdă extraordinară, cea ce mă bucură cel mai mult,m-am săturat de hotele astea pompoase în care mori de plictiseală. Sunt cazată la o pensiune din localitate… Stau la mansarda înconjurată de flori și admir luna ce parcă vrea să ajungă in vârful muntelui, mi-am făcut un „mojito” și poate să vină ziua de miîne 🙂 Aventura abia începe …dar deja îmi place .

Nor de etichete